Devin tot mai singura, sau cel putin asa ma simt. Ma inchid in mine si devin incapabila de comunicare. E doar o chestie de moment, de timp. Peste cateva zile, saptamani, luni..toate astea o sa fie doar niste amintiri urate, triste. Iar dupa un timp o sa dispara deoarece mi se pare inutil sa-mi ocupe memoria degeaba. Vreau doar amintiri frumoase. Putine, dar frumoase. Ma gandesc ca poate e de vina si iarna. Nu mi-a placut niciodata. Si nici nu cred ca acest lucru o sa se schimbe prea curand. Albul de afara ma orbeste, ma face sa inchid ochii si sa ma pierd intr-un univers paralel.
Dar la vara o sa fie altfel. O sa zambesc, o sa fiu fericita sau poate doar o sa ma prefac..
duminică, 27 februarie 2011
miercuri, 23 februarie 2011
Schimbari. Part. II
A trecut mult timp de cand nu am mai scris..Si asta doar pentru ca nu stiu ce sa scriu. De multe ori am intrat pe blog, dar am iesit repede..din lipsa de imaginatie.
Poate ca ar trebui sa scriu despre mine, despre ce am mai facut. Dar sincer, nici asta nu stiu. Timpul a trecut pe langa mine, fara sa ma marcheze. Ma simt foarte rau de la o vreme. E ceva interior, ceva care ma macina, care imi creeaza multe ganduri. Uneori ma simt neinteleasa, neascultata, lipsita de prieteni. Alteori e doar o melancolie care ma cuprinde si imi creeaza stari de discomfort.
Incep sa ma gandesc tot mai mult la viitor. Poate asta din cauza ca prezentul nu ma prea incanta. Ma gandesc la viata ce ma asteapta. Si visez. Visez lucruri care poate nu o sa se intample niciodata. Asta sunt: o visatoare. Asta am fost mereu.
Am momente cand spun ceva, iar in secunda urmatoare incep sa ma indoiesc de cele spuse. Citesc "Romanul adolescentului miop" si pe cat adancesc mai mult in el, e ca si cum mi-as citi romanul. Parca Eliade mi-a trait viata si s-a hotarat sa scrie fragmente din ea. Psihologic, ma aseman tot mai mult cu eul romanului. Poate ar trebui sa scriu candva si eu un roman, dar avand in vedere asemanarile izbitoare, mi s-ar spune ca-l plagiez pe Eliade. Si nu vreau asta. In fine, asta e doar o idee si asa trebuie sa ramana. Am alte lucruri la care trebuie sa ma gandesc acum: scoala, banchet, examen, admiterea la liceu.
Dar totusi..nu-mi pot lua gandul de la roman.
Poate ca ar trebui sa scriu despre mine, despre ce am mai facut. Dar sincer, nici asta nu stiu. Timpul a trecut pe langa mine, fara sa ma marcheze. Ma simt foarte rau de la o vreme. E ceva interior, ceva care ma macina, care imi creeaza multe ganduri. Uneori ma simt neinteleasa, neascultata, lipsita de prieteni. Alteori e doar o melancolie care ma cuprinde si imi creeaza stari de discomfort.
Incep sa ma gandesc tot mai mult la viitor. Poate asta din cauza ca prezentul nu ma prea incanta. Ma gandesc la viata ce ma asteapta. Si visez. Visez lucruri care poate nu o sa se intample niciodata. Asta sunt: o visatoare. Asta am fost mereu.
Am momente cand spun ceva, iar in secunda urmatoare incep sa ma indoiesc de cele spuse. Citesc "Romanul adolescentului miop" si pe cat adancesc mai mult in el, e ca si cum mi-as citi romanul. Parca Eliade mi-a trait viata si s-a hotarat sa scrie fragmente din ea. Psihologic, ma aseman tot mai mult cu eul romanului. Poate ar trebui sa scriu candva si eu un roman, dar avand in vedere asemanarile izbitoare, mi s-ar spune ca-l plagiez pe Eliade. Si nu vreau asta. In fine, asta e doar o idee si asa trebuie sa ramana. Am alte lucruri la care trebuie sa ma gandesc acum: scoala, banchet, examen, admiterea la liceu.
Dar totusi..nu-mi pot lua gandul de la roman.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)