De ce trebuie mereu sa fiu eu cea puternica? Mereu sa te ridic atunci cand cazi, sa te scutur de praf si sa te ajut sa mergi mai departe? Nu e corect..Mai ales cand tie nu-ti pasa..
E randul meu sa fiu slaba..sa renunt si sa ma afund. Sa ma pierd in iluzii si in sperante, sa neg realitatea si sa fug de ea. Sa nu-mi pese si sa fiu indiferenta. Sa fiu egoista si sa nu ma mai gandesc la binele tau..ci la al meu.Sa vreau sa-mi fie mie bine si nu doar celorlalti. Sa-i las pe ceilalti sa creada ce vor ei si sa nu ma mai consum pentru prostii. Gura lumii nu o poti inchide niciodata si asta e un lucru dovedit.
Asta e momentul meu de slabiciune, momentul in care cedez, si am nevoie de sprijin. Momentul in care as fi vrut sa-mi fii alaturi, sa ma ridici din praf, sa fii eroul meu. Sa-mi promiti ca totul o sa treaca, ca nu o sa mai am noaptea cosmaruri si ca nu o sa ma mai trezesc plangand. Acum e momentul cand vreau sa ma minti, sa ma faci sa cred ca lucrurile o sa se indrepte si ca noi o sa fim bine...
sâmbătă, 29 decembrie 2012
vineri, 28 decembrie 2012
Adevarate sentimente.
Unii iubesc si sunt raniti, iar altii sunt raniti pentru ca nu iubesc. Dragostea poate fi uneori un sentiment atat de profund, dar uneori atat de superficial.Cum e posibil ca o parte din omenire sa sufere, sa se consume, deoarece iubesc prea mult, prea cu patos, speranta, iar cealalta jumatate nici macar sa nu cunoasca iubirea adevarata, pura, lipsita de interes?
Care sunt cei mai avantajati? Cei care si-au petrecut viata in dragoste, respirand-o si insufland-o si celorlalti sau cei care doar au fost trecatori prin lumea asta, simplii spectatori, cand de fapt rolurile lor erau de actori? Chiar daca uneori persoanele iubite iti provoaca cea mai mare suferinta si durere, ei sunt si cei care iti arata viata adevarata, nu cea traita intr-un glob de cristal.
Asa e dragostea! Iubesti, ranesti si esti ranit. Iar in urma raman amintirile, intrucat in final ele sunt cele care te formeaza ca si caracter si dupa ce toate au trecut, ele iti pastreaza in suflet mai viu si mai profund ca niciodata, sentimentul de dragoste.
Care sunt cei mai avantajati? Cei care si-au petrecut viata in dragoste, respirand-o si insufland-o si celorlalti sau cei care doar au fost trecatori prin lumea asta, simplii spectatori, cand de fapt rolurile lor erau de actori? Chiar daca uneori persoanele iubite iti provoaca cea mai mare suferinta si durere, ei sunt si cei care iti arata viata adevarata, nu cea traita intr-un glob de cristal.
Asa e dragostea! Iubesti, ranesti si esti ranit. Iar in urma raman amintirile, intrucat in final ele sunt cele care te formeaza ca si caracter si dupa ce toate au trecut, ele iti pastreaza in suflet mai viu si mai profund ca niciodata, sentimentul de dragoste.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)